duminică, 28 mai 2017

#tema_TIC: Unde ești tu, vacanță? partea a II-a

De la ultima postare, care vorbește de speranța mea cum că a zecea nu va fi chiar așa de rea, s-au întâmplat mai multe lucruri. Școala a început în forță, dar am avut o mulțime de zile libere(nu mă plâng). Am avut o petrecere de Crăciun care a ținut până la unșpe în ciuda faptului că au fost unele probleme cu organizarea și mai aveam școală și ziua următoare, am petrecut Crăciunul acasă și nu la școală pentru a doua oară de când am început activitatea școlară în clasa I(încă nu m-am obișnuit cu ideea)... Nici vacanța de Paști nu a fost de lepădat, căci am fost pentru prima dată la casa bunicilor de la Vatra Dornei, casă de a cărei existență am aflat nu de la bunicii în cauză, ci de la rudele din Italia, aș putea să adaug. De mâncare pot spune că abia se termina micul dejun și începea prânzul. Faptul că eu mă trezeam la 10 poate că a contribuit la acest fapt.

Activitatea școlară a fost destul de activă și ea.
Mai întâi de toate, școala a decis ca Zilele Școlii să coincidă cu Săptămâna Școala Altfel pentru ca să se piardă un minimum de zile; vedeți voi, cu ambele ocazii se organizau evenimente care duceau la mai puține ore de predat clasic. Dar după părerea mea asta a fost o idee proastă din mai multe motive, cele mai importante fiind următoarele:
  1. În noiembrie când au avut loc evenimentele a plouat cu găleata. Îmi amintesc că venisem într-o zi din acea săptămână murată până la piele pentru 2 ore în care am participat la un soi de activitate ținută de doamna psihopedagog(dacă am scris greșit să îmi ziceți), menită să ne dea un boost de încredere în sine sau ceva asemănator. Dar s-a făcut prezența deci măcar nu am venit degeaba.
  2. Pentru că Săptămâna Școala Altfel a fost în noiembrie, nu am mai putut participa la activitățile de tip Zilele Porților Deschise de la facultăți, care se țineau în martie-aprilie. Tot ce e interesant de făcut se face pe vreme bună, evident.
Poate în clasa a unșpea nu se mai repetă figura, dar nu îmi fac speranțe, mai ales la câte libere au fost anul ăsta școlar. Acum profesorii care se plâng de zilele libere probabil cred că a fost Pronia Divină cea care i-a inspirat să facă economie la zile pierdute.

Evenimente mai deosebite nu și-au făcut apariția decât odată cu primăvara. Am făcut voluntariat pentru concursul LERIS în martie, care este organizat de al nostru liceu pentru a prinde elevii cei mai buni înainte de examenul de admitere propriu-zis pentru clasa a V-a, unde rămân mai puține locuri. Desigur, aceeași tehnică se găsește și la Național sau la restul liceelor bune din oraș. They don't settle for second best.
Dar eu acolo m-am distrat, pentru că trebuia să conduc puști speriați de clasa a IV-a la sălile unde erau repartizați și mă simțeam în elementul meu(SALA II-4 DUPĂ MINEEE). Un profesor din școală când m-a văzut a zis că un tânăr racovițist este un viitor lider. Probabil voia să facă reclamă turmei mele de copii, dar nu știu cât de bine a funcționat. Un singur lucru am de zis drept concluzie la acest eveniment: mă dor tălpile doar când îmi amintesc cât am alergat pe scările alea în papucii ăia, cu talpă ortopedică cu tot. Și dacă se uită cineva de la școală pe aici, încă aștept adeverința de voluntariat.

A mai fost olimpiada de germană un eveniment demn de menționat, deși am fost dezamăgită de rezultatul obținut.


În mai au fost 2 evenimente importante: Spring Day și Cros pentru școli.

Spring Day:

Pentru neștiutorii care dau din greșeală peste blogul ăsta: Spring Day este un eveniment, un soi de târg specific școlii, unde fiecare clasă reprezintă câte o țară a Uniunii Europene, încercâd să îi surprindă profilul cultural. Sau cel puțin așa zice site-ul școlii.


Clasa noastră a reprezentat Danemarca, iar domnul diriginte a decretat să venim toți cu blănuri și coifuri, iar fetele să aibă părul împletit. 


Iar altă fată pur și simplu nu
avea ce să împletească.

Aproape toate fetele au
respectat ultima cerință.
Fotografia postată de Marinel Serban.
Pe de altă parte,
eu am fost o rebelă.

Anul acesta au fost anumite schimbări totuși: școala a început să se plictisească de faptul că Spring Day a devenit un târg în care fiecare clasă încearcă să câștige cât mai mulți bani (vânzând bucate specifice țării care i-a fost desemnată), în loc să fie o ocazie prin care să promoveze cultura țării, deci s-a decretat să se vină numai cu un fel de mâncare și acela să fie desert, urmând ca cei care nu respectă regula să fie descalificați; cică de data asta nu mai era important ce sumă se strânge, că se premiau clasele după originalitate și creativitate, precum și câți bani se strâng. Totodată s-a cerut să știm informații despre tradițiile locului.
Ei, toate bune și frumoase, dar:

Fotografia postată de Marinel Serban.
  • chestia cu un singur fel nu prea s-a respectat, venindu-se ca de obicei cu sute de feluri de mâncare;din ce știu nu s-a comentat pe chestia asta;
  • tot s-a dat premiu pentru banii strânși; 

Noi am zis că dacă tot e vorba să venim cu un singur desert, hai să alegem clătite. Dar ce clătite: cu gem, cu ciocolată,cu brânză cu mărar, cu carne și ciuperci...


După cum se vede, am fost destul de repede prăduiți de elevi fomiști, dispuși să ne plătească. Dar după ce am terminat mâncarea foarte repede că nu prea s-a adus și am obținut vreo 200 de lei, ne-am trezit că nu mai avem ce vinde, așa că am cumpărat 2 pâini, am întins cu Finetti rămas de la clătite, am pus frișcă și zmeură deasupra și am început să vindem "gustare daneză" chipurile.




Mă holbez încă la el,
 și tot nu pare că e pictat.
Desigur, noi ne-am dat interesul să facem și ceva mai variat, așa că o colegă de clasă a pictat 6 tricouri cu tematica vikingi și am încercat să le vindem cu 40 de lei bucata.
S-au vândut în final 4, 2 cumpărate de mine și unul de o colegă de clasă, iar unul singur de un alt elev din școală(adică ținta noastră principală, că ideea era să cumpere alții). 2 încă mai așteaptă în dulapul din clasă să le cumpere cineva, deși sunt superbe. Dirigul ar fi luat și el unul, dar nu-s pe mărimea lui...




Cros pentru școli:

Am un singur sfat, care ar trebui să fie evident pentru toți, dar pentru mine n-a fost: nu alergați aproape 3 km fără pregătire anterioară. Not at all.
Recunosc că m-am distrat, și clar voi veni și la anul, dar mi-am revenit cât de cât după abia o oră. Ca să nu mai punem la socoteală febra musculară omniprezentă jumate de săptămână. 1,5 km i-am alergat fără oprire totuși(încă nu îmi vine să cred) și la viteză constantă.

Cu siguranță, Crosul a avut un beneficiu. Săptămâna care a urmat a avut loc alergarea de rezistență, care la fete are 800 de metri. Am terminat prima, iar cineva mi-a zis la linia de finish că se vede că ai fost la Cros
                                                         

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Pentru că toate comentariile necesită aprobare este posibil ca ele să nu apară pe blog imediat. Nu este nevoie să lăsați un comentariu de mai multe ori. Vă mulțumim!